In sedinta din 17 februarie 2026, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis sa mentina rata dobanzii de politica monetara la 6,50 la suta pe an. De asemenea, BNR a convenit sa lase neschimbata rata facilitatii de creditare (Lombard) la 7,50 la suta pe an si rata facilitatii de depozit la 5,50 la suta pe an si sa mentina nivelurile existente ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele institutiilor de credit denominate in lei si in valuta.
De asemenea, banca centrala noteaza ca rata anuala a inflatiei a intrat pe o traiectorie usor descendenta la inceputul trimestrului IV 2025, coborand la 9,69 la suta in decembrie, de la 9,88 la suta in septembrie, sub impactul scaderilor semnificative ale dinamicii preturilor combustibililor si VFE in aceasta perioada.
Cu toate acestea, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa creasca in trimestrul IV 2025, ajungand la 8,5 % in decembrie, de la 8,1 % in septembrie, pe fondul influentelor persistente generate de dinamica costurilor salariale si de nivelul ridicat al anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, alaturi de cele generate de efectele indirecte ale majorarii preturilor la energia electrica, precum si de cresterile preturilor unor produse agroalimentare si ale cursului de schimb EUR/RON.
Pe ansamblul anului 2025, rata anuala a inflatiei a crescut cu 4,55 puncte procentuale (de la 5,14 % in decembrie 2024), in principal ca urmare a efectelor directe tranzitorii exercitate de expirarea, la 1 iulie, a sistemului de plafonare a preturilor la energie si de majorarea, incepand cu 1 august, a cotelor TVA si a accizelor.
Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre ale UE) a crescut de la 5,5 % in decembrie 2024 la 8,6 % in decembrie 2025. Rata medie anuala a inflatiei IPC a crescut la 7,3 % in decembrie 2025, de la 5,6 % in decembrie 2024, in timp ce rata medie anuala a inflatiei IAPC a crescut la 6,8 % in decembrie 2025, de la 5,8 % in decembrie 2024.
In ianuarie 2026, rata anuala a inflatiei a scazut marginal la 9,62%, avand in vedere ca scaderile in dinamica preturilor la energie si combustibili inregistrate in aceasta luna au fost in mare masura contrabalansate, din punct de vedere al impactului, de cresterile mai rapide ale preturilor administrate si ale preturilor VFE, in timp ce rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a ramas neschimbata la 8,5%.
Conform datelor preliminare, activitatea economica s-a contractat cu 1,9% in 2025 T4, dupa o scadere de 0,1% in T3 (variatii trimestriale), in timp ce dinamica sa anuala a scazut la 0,1% in 2025 T4, dupa o crestere de 1,7% in trimestrul precedent. Prin urmare, in 2025 in ansamblu, cresterea economica a incetinit la 0,6 %, de la 0,9 % in 2024.
In termeni anuali, evolutiile au fost relativ mixte in ceea ce priveste componentele cererii agregate si sectoarele majore in ultimele trei luni ale anului 2025, dupa cum sugereaza indicatorii de inalta frecventa. Mai exact, in trimestrul IV 2025, vanzarile cu amanuntul au inregistrat o scadere mai puternica comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, iar productia industriala a inregistrat o contractie minora dupa o oarecare redresare in cele trei luni anterioare. Dinamica anuala a volumului lucrarilor de constructii a ramas in teritoriu pozitiv in perioada octombrie-noiembrie 2025, dar a scazut semnificativ fata de T3, in timp ce variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii si-a marit diferenta pozitiva fata de cea a importurilor in perioada octombrie-decembrie 2025, inregistrand o scadere relativ mai modesta fata de T3 2025. In acest context, deficitul comercial a inregistrat o contractie si mai puternica in termeni anuali in T4 2025, in timp ce deficitul de cont curent a inregistrat doar o usoara relansare fata de aceeasi perioada a anului anterior, in pofida inrautatirii pronuntate a soldurilor veniturilor. Astfel, in 2025 in ansamblu, deficitul comercial s-a redus usor, in timp ce deficitul de cont curent a inregistrat un avans considerabil mai lent.
In perioada octombrie-decembrie 2025, numarul de salariati la nivelul intregii economii a inregistrat o scadere mai usoara decat in lunile anterioare, dar s-a contractat moderat fata de aceeasi perioada a anului precedent, in timp ce rata somajului ILO a inregistrat o scadere generala in trimestrul IV 2025, dupa ce a crescut la o medie de 6,1% in trimestrul III. Rata anuala de crestere a salariului brut nominal a continuat sa scada in perioada octombrie-decembrie 2025, dar intr-un ritm mult mai lent decat in primele trei trimestre ale anului, in timp ce cea a costului unitar al fortei de munca in industrie a inregistrat o noua crestere in trimestrul IV 2025 in ansamblu. Cu toate acestea, sondajele din ianuarie 2026 indica faptul ca intentiile de ocupare a fortei de munca pe termen foarte scurt au slabit vizibil, dupa o redresare usoara in trimestrul IV 2025, si ca deficitul de forta de munca raportat de intreprinderi a inregistrat o contractie mai accentuata.
In sedinta de astazi, Consiliul de Administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei din februarie 2026, care cuprinde cele mai recente date si informatii disponibile.
Conform previziunilor incluse in Raport, rata anuala a inflatiei isi va prelungi parcursul lent descendent in T1 2026, inainte de a creste in trimestrul urmator, pe fondul influentelor generate de efectele de baza, precum si de evolutia preturilor unor materii prime si de eliminarea plafonarii marjei de profit la produsele alimentare de baza, suprapunandu-se peste efectele directe exercitate de expirarea schemei de plafonare a pretului energiei electrice si de majorarile cotelor TVA si accizelor din T3 2025.
Cu toate acestea, rata anuala a inflatiei va inregistra o corectie abrupta in sensul scaderii in 2026 trimestrul III, odata ce efectele directe ale celor doua socuri semnificative din partea ofertei vor disparea, iar apoi va scadea treptat, situandu-se la mijlocul semestrului I al anului 2027 in interiorul marjei de variatie a tintei, pe fondul consolidarii premiselor dezinflationiste de baza.
