In conditiile in care lucrul de acasa si cumparaturile online sunt noile realitati, post-pandemie, investitorii in cladiri cu spatii ample se intreaba ce se va alege de banii lor.
Investitorii in imobiliare dau piept cu o realitate putin placuta: dobanzile la imprumuturi cresc, inflatia a facut deja ravagii, iar inchirierea spatiilor de birouri sau comerciale devine tot mai dificila, arata o analiza a agentiei Reuters.
De regula, ei nu vand, asteptand vremuri mai bune, pentru ca daca ar vinde acum, ar insemna ca ies in pierdere. Dar vor veni acele vremuri mai bune ? Lucrul la distanta a devenit rutina, iar oamenii cumpara tot mai mult online, astfel ca orase precum Londra, Los Angeles si New York sunt pline de cladiri de care localnicii nu mai au nevoie.
“Angajatorii incep sa realizeze ca uriasele cladiri pentru salariati nu mai sunt necesare. Proprietarii de spatii de inchiriat ar trebui sa fie ingrijorati” – e de parere Richard Murphy, economist si profesor la Universitatea Sheffield, din Marea Britanie.
Valoarea creditelor ipotecare acordate de bancile mari se ridica, la nivel global, la 6 mii de miliarde de dolari. Iar marea majoritate au scandenta in intervalul 2023-2026. Bancile din Statele Unite au dezvaluit ca au pierderi uriase din proprietati imobiliare in prima jumatate a acestui an, iar greul de-abia incepe.
In SUA, estimarile arata ca in jur de 18 la suta din cei imprumutati (antreprenori mari) nu isi vor putea achita datoria. In Marea Britanie, procentul estimat e mult mai mic : in jur de patru la suta.
Nici in Uniunea Europeana situatia nu e mai incurajatoare. In primele trei luni ale acestui an numarul de credite facute de companii in zona euro a fost cel mai mic din istorie.
In China, numarul spatiilor de birouri neocupate creste in fiecare luna cu un procent si jumatate. Cel mai mare fond de pensii din Australia a anuntat ca, deocamdata, opreste plasamentele in imobiliare, din cauza ca, de mai multe luni, castigurile sunt prea mici sau zero.
M.Vasiliu
Am observat cum marile centre urbane se adaptează și se reinventează în fața acestor provocări economice și sociale. Clădirile de birouri lasă loc spațiilor multifuncționale, unde comunitatea și inovația iau avânt, iar fostele centre comerciale se transformă în hub-uri culturale și recreaționale, atrăgând un nou val de interes și investiții. Transformarea aceasta nu doar că redă viața acestor structuri, dar ne arată și capacitatea noastră de a evolua și de a adapta la noile condiții. Cred că adaptarea și reinvenția sunt cheia în orice context economic, oferind oportunitatea de a găsi valoare și sens în situații aparent dezavantajoase. Așa cum natura se adaptează la schimbări, așa și noi trebuie să vedem schimbarea ca pe o ocazie de creștere și inovație.
