Situație tensionată în sistemul bancar: zece instituții de credit din România ar putea fi sancționate de Consiliul Concurenței cu amenzi ce pot ajunge, cumulat, la peste 1 miliard de euro. Miza este uriașă, iar ancheta vizează modul în care ar fi fost stabilit ROBOR, una dintre cele mai sensibile referințe din piața financiară.
Totul a intrat într-o nouă etapă procedurală în data de 6 aprilie 2026, când Consiliul Concurenței a finalizat faza de documentare în cadrul investigației privind o posibilă înțelegere sau practică concertată între bănci pentru fixarea coordonată a valorii ROBOR. Concret, instituția a transmis raportul întocmit de echipa de investigație tuturor celor zece bănci implicate, în contextul procedurii de „fixing”.
Documentul transmis nu reprezintă o decizie finală, ci un pas intermediar înainte de audieri. Fiecare bancă vizată are acum posibilitatea de a analiza concluziile și de a formula observații. După această etapă, urmează audierea părților, iar ulterior Consiliul Concurenței va decide direcția: fie respinge raportul, fie îl trimite pentru completări, fie îl acceptă și stabilește sancțiuni individuale.
Orice eventuală decizie de amendare poate fi contestată în termen de 30 de zile la Curtea de Apel București, ceea ce înseamnă că procesul este departe de a fi închis.
În acest context, Banca Transilvania a reacționat public printr-un comunicat transmis Bursei de Valori București, semnat de directorul general Ömer Tetik și de directorul executiv senior DGCJN, Ioana Olănescu. Reprezentanții instituției susțin ferm că activitatea băncii a respectat în totalitate cadrul legal.
„Întreaga conduită a fost conformă și aliniată cerințelor legale care reglementează mecanismele fundamentale de funcționare a pieței bancare”, se arată în documentul publicat.
Mai mult, banca subliniază că își va susține poziția în fața autorităților cu argumente solide și va contesta orice concluzie pe care o consideră nefondată sau disproporționată. Oficialii BT transmit că vor utiliza toate pârghiile legale disponibile și sunt convinși că argumentele lor vor cântări decisiv în evaluarea finală.
În paralel, surse apropiate situației indică faptul că nivelul total al sancțiunilor ar putea depăși pragul de 1 miliard de euro. Această sumă reprezintă aproximativ 10% din cifra de afaceri cumulată a celor zece bănci pentru anul 2024, plafonul maxim prevăzut de legislație pentru astfel de sancțiuni.
Totuși, specialiștii din piață atrag atenția că amenzile nu vor fi neapărat uniforme. Consiliul Concurenței are posibilitatea de a aplica procente diferite în funcție de rolul și implicarea fiecărei instituții, ceea ce poate duce la o valoare totală diferită față de estimarea inițială.
Lista băncilor vizate de această investigație include nume importante din sistem: BCR, Banca Transilvania, ING Bank, BRD Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, Unicredit, Intesa Sanpaolo Bank, CEC Bank, Eximbank și Libra Internet Bank.
După transmiterea raportului, urmează ca fiecare dintre aceste instituții să trimită puncte de vedere către comisia de investigație. Abia după analizarea acestor poziții va fi luată o decizie finală.
Investigația Consiliului Concurenței nu este una recentă. Ea a fost demarată încă din 2022 și vizează băncile participante la calculul ROBOR. De altfel, aceasta nu este singura anchetă care privește sectorul bancar. În 2023, autoritatea a deschis o altă investigație legată de modul în care unele instituții calculează scorurile de credit, existând suspiciuni că anumite practici ar putea restricționa accesul clienților la finanțare sau ar putea îngreuna refinanțarea.
Într-o piață unde încrederea este moneda principală, astfel de investigații nu rămân fără ecou. Iar când miza depășește pragul de un miliard de euro, fiecare detaliu procedural devine, inevitabil, critic.
