O decizie recenta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene a uluit organizatiile anti-coruptie, care raman fara un instrument esential in lupta impotriva secretului financiar. Printr-o decizie a Curtii, se limiteaza accesul la informatiile privind identificarea beneficiarilor reali.
Potrivit legilor in vigoare in tarile UE, inclusiv in Romania, beneficiarul real este persoana sau persoanele fizice care detin ori controleaza o persoana juridică prin exercitarea dreptului de proprietate, in mod direct sau indirect, asupra unui numar de acţiuni sau de drepturi de vot suficient de mare pentru a-i asigura controlul ori prin participatia in capitalurile proprii ale persoanei juridice. E vorba, in general de detinerea a cel putin 25 la suta din actiuni plus o actiune.
Astfel, cerand corporatiilor si entitatilor offshore sa dezvaluie public cine sunt acionarii, asa incat proprietarii sa nu ocoleasca legea ori sa evite impozitele. De asemenea, gratie acestei norme europene, persoanele supuse sanctiunilor, traficantii de persoane sau crima organizata sa nu poata spala bani.
Invocand probleme ce tine de confidentialitate, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a invalidat obligatiile juridice ale corporatiilor, trusturilor si altor entitati juridice de a dezvalui public identitatea beneficiarilor reali, inclusiv a celor care incearca sa-si ascunda identitatea in spatele unor firme paravan.
„Curtea considera ca, in lumina Cartei Fundamentale a Drepturilor Omului a Uniunii Europene, prevederile privind directiva prin care statele membre trebuie sa asigure accesul publicului la identitatea beneficiarilor reali, este invalida” – arata decizia Curtii de Justitie a U.E.
Aceasta decizie va permite din nou banilor murdari sa intre in Uniunea Europeana, sunt de parere asociatiile care lupta pentru transparentizarea actionariatului firmelor.
M.Vasiliu
Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un recul semnificativ în eforturile de combatere a corupției și spălării banilor, punând sub semnul întrebării angajamentele de transparență financiară ale Uniunii. Deși protejarea dreptului la confidențialitate este esențială, nu ar trebui să prevaleze în detrimentul prevenției activităților ilicite care subminează încrederea publicului și stabilitatea economică. Prin diminuarea accesului la informațiile privind beneficiarii reali, se creează o breșă periculoasă care permite entităților dubioase să opereze netulburate și să își ascundă activitățile ilegale. În contextul actual, este imperativ ca societățile și legiuitorii să găsească un echilibru eficient între confidențialitate și justiție, promovând atât protecția individului, cât și securitatea colectivă.
