Şapte state membre UE, printre care Germania, Spania şi Danemarca, şi-au intensificat opoziţia faţă de eforturile Franţei de a include energia nucleară în obiectivele UE privind energiile regenerabile, potrivit unei scrisori consultate de Reuters.
Uniunea Europeană negociază ţinte mai ambiţioase privind extinderea energiilor regenerabile în acest deceniu, însă discuţiile s-au blocat din cauza unei dispute vizând posibilitatea ca ţările să îşi îndeplinească obiectivele utilizând „hidrogen low-carbon” produs pe bază de energie nucleară.
Joi, miniştrii din şapte state membre (Austria, Danemarca, Germania, Irlanda, Luxemburg, Portugalia şi Spania) au trimis o scrisoare preşedinţiei sudeze a UE în care cer ca sursele non-regenerabile să nu fie luate în calcul pentru atingerea obiectivelor privind energiile regenerabile.
„Includerea hidrogenului low-carbon şi a combustibilor low-carbon în ţintele privind energiile regenerabile în 2030 ar însemna o diluare a ambiţiilor şi ar încetini dezvoltarea regenerabilelor, ceea ce, pe cale de consecinţă, ar pune în pericol atingerea obiectivelor climatice”, scriu miniştrii în scrisoarea trimisă preşedinţiei suedeze şi consultată de Reuters.
Potrivit semnatarilor, deceniul actual va fi unul decisiv pentru limitarea schimbărilor climatice iar energia şi hidrogenul din sursele regenerabile vor fi principalii factori care vor sta la baza reducerii emisiilor necesare pentru limitarea schimbărilor climatice. „Noi capacităţi de energie regenerabilă pot fi instalate într-un interval scurt de timp şi la costuri competitive”, susţin semnatarii scrisorii.
Energia nucleară este o sursă low-carbon dar nu una regenerabilă. Acest tip de energie creează diviziuni în rândul statelor membre, în condiţiile în care Austria şi Luxemburg se opun vehement, în timp ce altele, inclusiv Germania, îşi închid treptat centralele nucleare, iar altele, precum Danemarca şi Irlanda, nu au centrale nucleare.
Într-un scenariu în care Europa rămâne divizată de problema energiei nucleare, rezultatul final ar putea demonstra că o concentrare exclusivă pe energiile regenerabile ar grăbi tranziția către un viitor sustenabil. Statele care au ales să elimine energia nucleară s-ar putea poziționa ca lideri în inovație și adoptarea rapidă a tehnologiilor verzi, demonstrând că sursele regenerabile pot oferi securitate energetică și oportunități economice semnificative. Această alegere ar putea accentua și mai mult importanța unui angajament comunitar față de o dezvoltare durabilă, inspirând nu doar alte țări, ci și cetățenii să adopte o gândire mai ecologică în viața de zi cu zi. Traversând acest deceniu crucial, lecția esențială este că orientarea către soluții regenerabile nu este doar un pas logic, ci o nevoie imperativă pentru protejarea planetei și a generațiilor viitoare.
