Proiectul centralei hidroelectrice Tarnita-Lapustesti cu stocare prin pompare (CHEAP), considerat unul dintre cele mai importante obiective strategice pentru echilibrarea sistemului energetic national, este relansat de Hidroelectrica.
Compania a convocat Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor (AGEA) pentru data de 27 ianuarie 2026, avand pe ordinea de zi aprobarea unui parteneriat de tip Joint Venture (JVC) cu francezii de la EDF Power Solutions International. Conform unei informatii transmise Bursei de Valori Bucuresti, parteneriatul dintre cel mai mare producator de energie din Romania si gigantul energetic francez va insemna un joint venture detinut in proportie de 50% – 50% de Hidroelectrica si EDF.
Actionarii Hidroelectrica sunt invitati sa voteze acest proiect pe 27 ianuarie 2026, la ora 12:00, la sediul din Bucuresti. In vara acestui an, Senatul Romaniei a adoptat o propunere legislativa menita sa deblocheze proiectele de investitii in energie regenerabila blocate in birocratie. Proiectul propune demararea lucrarilor la hidrocentrala Tarnita-Lapustesti fara a fi necesar un nou studiu de fezabilitate, dupa ani de intarzieri. Conform amendamentelor propuse, hidrocentrala Tarnita-Lapustesti a fost inclusa in lista proiectelor de interes public major, ceea ce permite demararea lucrarilor fara un nou studiu de fezabilitate, dupa ani de blocaje.
Centrala hidroelectrica Tarnita-Lapustesti, evaluata la 1 miliard de euro, ar deveni cea mai mare „baterie naturala” din Romania, cu o capacitate instalata de 1.000 MW. Senatorii au sustinut ca, dupa sase studii de fezabilitate esuate, este timpul ca statul sa ia masuri si sa nu mai piarda timp si bani cu proceduri inutile.
Hidroelectrica, detinuta in proportie de 80,06% de stat prin Ministerul Energiei, este cel mai mare producator de energie din Romania, furnizand servicii tehnologice esentiale Sistemului Energetic National si conducand piata de furnizare cu un portofoliu de peste un milion de clienti.
Posibila colaborare cu compania franceza a fost discutata recent in cadrul unei intalniri intre primarul Bucurestiului, Nicusor Dan, si presedintele francez Emmanuel Macron, la Palatul Élysée, pe 9 decembrie.
„Am discutat despre probleme concrete, cum ar fi investitia Tarnita, pe care o companie franceza doreste sa o realizeze in sectorul energetic”, a declarat Nicusor Dan la Paris.
Constructia centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompare Tarnita-Lapustesti din judetul Cluj, un proiect care dateaza din era Ceausescu, a fost reintrodusa in sfera publica in urma cu doi ani de Sebastian Burduja, la preluarea functiei de ministru al Energiei.
La scurt timp dupa preluarea mandatului, pe 28 iulie 2023, Sebastian Burduja a anuntat reluarea proiectului ca „baterie naturala”, invitand operatorii interesati sa depuna o oferta indicativa detaliata, fara caracter obligatoriu, pana la 8 august 2023, in conformitate cu cerintele atasate anuntului.
Studiul de fezabilitate a fost estimat la un cost cuprins intre 3,2 si 3,5 milioane de euro, fara TVA, variatia reflectand diferentele de abordare, profunzimea analizei si caracteristicile specifice ale fiecarei oferte, potrivit documentelor oficiale.
Procedura a esuat de doua ori in timpul mandatului lui Burduja, la fel cum incercarile anterioare de a atrage investitori au esuat in anii precedenti si au fost ulterior oprite de stat.
Operatorul national al sistemului energetic, Transelectrica, a recomandat in 2022, in cadrul Planului de dezvoltare a retelei de transport (RET) 2022-2031, reluarea proiectului. Transelectrica a mentionat la momentul respectiv ca, din cauza lipsei de informatii privind evolutia centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompare (PSHPP) Tarnita-Lapustesti, centrala nu a fost inclusa in scenariile care stau la baza Planului de dezvoltare RET pentru 2022-2031.
