Niciun stat membru nu vrea sa supere Arabia Saudita
Comisia Europeana a fost pur si simplu umilita de tarile membre. Luna trecuta a publicat “lista banilor murdari”, cu cele 23 de tari si juridisctii, care reprezinta un risc mare in materie de spalare de bani si finantarea terorismului. Intre cei 23 figureaza si Arabia Saudita. Includerea sauditilor a starnit un scandal de proportii. Insusi regele Salman a trimis o scrisoare fiecaruia din cei 28 de lideri europeni, in care le atrage atentia ca relatiile comerciale UE-Arabia Saudita ar avea de suferit, daca sauditii nu sunt scosi de pe lista. Prin urmare, propunerea Comisiei Europene va fi oficial blocata in zilele urmatoare de reprezentantii permanenti – COREPER – urmand ca respingerea listei sa fie imediat aprobata de ministrii de interne. Motivul ? Modul in care s-a intocmit lista are o serie de carente metodologice. Este clar un pretext, tinand cont ca echipa lui Jean-Claude Juncker a precizat ca s-a consultat permanent cu tarile membre.
Ce inseamna “lista neagra” ?
Nu e vorba despre sanctiuni. Bancile din Uniunea Europeana ar fi obligate sa supravegheze mai atent si sa verifice mai temeinic operatiunile financiare cu clienti sau institutii din tarile sau jurisdictiile aflate pe lista.
Initial, Belgia anuntase ca sustine includerea Arabiei Saudite, dar ramasa singura, in fata celorlalte 27 de state membre, a cedat.
E o problema diplomatica extrem de sensibila, se spune in cercurile politice de la Bruxelles, iar deranjarea Arabiei Saudite in acest moment nu ar fi oportuna.
Lista propusa de Comisia Europeana : Afganistan, Samoa Americana, Bahamas, Botswana, Guam, Coreea de Nord, Etiopia, Ghana, Iran, Irak, Libia, Nigeria, Panama, Pakistan, Puerto Rico, Samoa, Arabia Saudita, Sri Lanka, Siria, Trinidad-Tobago, insulele virgine SUA si Yemen.
Si americanii s-au suparat
Lista include si jurisdictii americane, asa ca Washingtonul s-a alaturat presiunilor facute de sauditi in culise pentru blocarea listei in actuala forma.
M.V.
Decizia țărilor din Uniunea Europeană de a bloca „lista banilor murdari” este un exemplu elocvent al dilemelor diplomatice în care interesele economice primează în fața principiilor de integritate financiară. Experiența ne arată că uneori, presiunea geopolitică și comercială poate dicta mersul lucrurilor, în detrimentul responsabilității sociale. Blocarea acestei liste nu doar că subminează eforturile de a combate spălarea de bani, dar creează și un precedent periculos în care puterile economice pot manipula standardele internaționale după bunul plac. Este un avertisment clar pentru cetățeni de a fi mereu vigilenți și să înțeleagă că, uneori, regulile pot fi modelate în spatele cortinei, iar afacerile de zi cu zi sunt uneori ghidate de interese ascunse mai mari.
