Compania, care estimeaza ca aceasta criza a transportului aerian va continua cel putin pana in anul 2024, judeca drept irealist obiectivul de a elimina 22.000 de locuri de munca, fara concedieri.
Principalul grup european din transportul aerian, Lufthansa, salvat de la faliment de statul german se asteapta la un an dificil din cauza pandemiei cu Covid-19 si judeca drept irealiste eliminarea celor 22.000 de locuri de munca, fara concedieri. Compania, care si-a pierdut in perioada aprilie-iunie numai putin de 96% din clienti, a publicat joi o pierdere neta de numai putin de 3,6 miliarde de euro in primul semestru din care 1,5 miliarde in al doilea trimestru in timp ce Covid-19 a pus pe pauza transportul aerian mondial aproape in totalitate.
Cu 1,5 miliarde de euro, divizia de mentenanta a avioanelor si bransa cargo au realizat, aproape de unele singure, integralitatea cifrei de afaceri in cel de-al doilea trimestru al anului, care s-a topit cu numai putin de 80%, la un total de 1,9 miliarde. In primele luni de pandemie a scazut cu 52%.
Compania, al carui principal actionar a devenit statul german in cadrul unui plan de salvare de o miliarde de euro, are in vedere eliminarea a 22.000 de posturi, scopul principal fiind acela de a creste productivitatea cu 15%. Flota actuala, de 760 de avioane, va fi redusa la doar 100 de aparate, posturile de conducere vor fi si ele reduse cu 20%.
Pentru restul anului, Lufthansa prevede un rezultat de exploatare in mod clar negativ, in ciuda cresterii ofertei sale. Comparativ cu inceputul crizei, prin lunile martie-aprilie, grupul isi doreste ca in al patrulea trimestru al anului sa creasca cifra de afaceri cu pana la 55%, spre deosebire de luna iulie cand s-a inregistrat o crestere de doar 20%.
Inca de la sfarsitul lunii iunie, jumatate din avioanele comaniei a fost blocate la sol si abia in iulie s-au reintors „la treaba”.
Privind retrospectiv la criza aviației din vremea pandemiei, este fascinant cum companii precum Lufthansa au navigat prin ape atât de tulburi. Să gestionăm pierderi colosale, precum cea de 3,6 miliarde de euro în doar șase luni, fără a compromite complet structura organizațională, pare aproape suprarealist. Cu toate acestea, deciziile strategice, cum ar fi reducerea flotei și adaptarea la cerințele post-pandemie, demonstrează importanța unei ajustări rapide și eficiente într-o piață în continuă schimbare. În viața de zi cu zi, poate că nu ne confruntăm cu pierderi de miliarde, dar lecția rămâne valabilă: flexibilitatea și capacitatea de adaptare sunt cheile succesului, indiferent de circumstanțe.
