Societatea de radio şi televiziune a Republicii Moldova (Teleradio-Moldova) a anunţat că va desfăşura o investigaţie internă pentru a elucida de ce juriul său a acordat un punctaj ”suspect de mic” României la Eurovision, relatează marţi agenţia EFE.
Directorul Teleradio-Moldova, Vlad Ţurcanu, a amintit că, de obicei, Republica Moldova şi România dau fiecare concurenţilor celeilalte punctaje înalte la acest concurs, lucru care acum nu s-a mai întâmplat în cazul juriului moldovean, în timp ce votul juriului român a fost anulat.
Vlad Ţurcanu a declarat, potrivit Jurnal.md, că niciodată nu a existat o discrepanţă atât de mare între votul juriului şi votul publicului în ceea ce priveşte punctajele acordate României la Eurovision şi că adevărata atitudine faţă de România este cea exprimată de public: „Ar trebui să înţelegem ce raţiuni au determinat juriul din Republica Moldova să fie atât de departe de ceea ce a spus publicul”, a explicat directorul Teleradio-Moldova.
„N-aş fi vrut să vorbesc astăzi despre asta, dar pentru toată lumea este clar că această notă amară pe care a introdus-o în discuţie juriul de la Chişinău nu a putut să adumbrească bucuria noastră de a-i urmări pe Zdob şi Zdub şi fraţii Advahov. Asta contează în primul rând”, a adăugat Ţurcanu, conform sursei citate.
Juriul moldovean a acordat 12 puncte (punctajul maxim) Ucrainei, în timp ce publicul din Republica Moldova a acordat 10 puncte concurentului român, Andrei-Ionuţ Ursu.
Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU) a anulat, pentru presupuse neregularităţi, voturile juriilor din România, Azerbaidjan, Georgia, Muntenegru, Polonia şi San Marino, ceea ce a favorizat grupul ucrainean de hip hop Kalush Orchestra, care a câştigat concursul.
În lumina investigării jurizării la Eurovision, este evident că tensiunile și discrepanțele dintre votul juriului și cel public reflectă adesea subiectivitatea și complexitatea deciziilor la nivel național. Experiența ne arată că, în ciuda turbulențelor provocate de astfel de controverse, esențialul este aprecierea autentică a muzicii și a talentului, la urma urmei, muzica fiind un limbaj universal ce transcende politica și diferențele naționale. Învățăm să ne concentrăm pe tot ce este pozitiv și pe conexiunea pe care muzica o creează între oameni, indiferent de bariere. De aceea, atunci când ne confruntăm cu astfel de situații tensionate, este benefic să ne amintim de puterea unificatoare a artei și să ne lăsăm ghidați de inima publicului, care rareori greșește.
