Costul orar cu mâna de lucru în întreaga economie a crescut cu 1,5% în zona euro şi cu 1,7% în UE, în primul trimestru al acestui an, comparativ cu perioada similară a lui 2020, în rândul statelor membre cele mai mari creşteri fiind înregistrate în Lituania (12%), Slovenia (11,1%), Portugalia (7%), Polonia şi Grecia (ambele cu 5,8%) şi România (5,6%), potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. În România, costurile salariale au înregistrat o creştere anuală de 5,6% în primul trimestru al acestui an, iar costurile non-salariale au înregistrat o creştere anuală de 5%.
Avansul costurilor cu forţa de muncă în România s-a produs în principal pe fondul creşterii cu 6,6% a costului orar al forţei de muncă în sectorul de non-business, la care se adaugă o creştere cu 5,2% a costului orar al forţei de muncă în sectorul de business, în ambele cazuri fiind vorba de creşteri mult peste media europeană, 2,3% respectiv 1,4%. Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 5,5% în industrie şi în sectorul serviciilor şi cu 1,8% în construcţii.
Cele mai mici rate din UE
Separat, Eurostat a anunţat miercuri că România a avut în T1 una din cele mai mici rate ale locurilor de muncă vacante din UE. În primele trei luni ale acestui an, rata locurilor de muncă vacante a fost de 2,1% în zona euro şi de 2% în Uniunea Europeană. Statele membre cu cele mai mici rate ale locurilor de muncă vacante au fost: Grecia (0,3%), Spania (0,7%), România, Slovacia, Portugalia şi Bulgaria (toate cu 0,8%).
La polul opus, statele membre cu cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante în primul trimestru au fost: Cehia (5%), Belgia (3,5%) şi Olanda (3%).
Comparativ cu situaţia din primul trimestru din 2020, rata locurilor de muncă vacante a scăzut în doar în opt state membre, printre care se numără şi România, a rămas stabilă în cinci ţări şi a crescut în 12 state. În România, rata locurilor de muncă vacante a scăzut uşor de la 0,9% în T1 2020 până la 0,8% în T1 2021.
Creșterea semnificativă a costului orar cu mâna de lucru în România ar putea să reflecte un progres firesc al economiei și o aliniere treptată la standardele europene, ceea ce este, în esență, o veste bună pentru salariați, dar provocatoare pentru angajatori. Totuși, având în vedere că România se numără printre țările cu cele mai mici rate ale locurilor de muncă vacante, există riscul ca acest avans să nu fie acompaniat de o cerere adecvată pe piața muncii, ceea ce ar putea duce la o presiune suplimentară pe companiile locale. E important pentru angajatori să găsească un echilibru între a oferi condiții atractive și sustenabile pentru angajați și a nu împovăra excesiv bugetul operațional. Ca român obișnuit, este esențial să căutăm continuu dezvoltarea competențelor și să fim flexibili, pregătiți să ne adaptăm unor eventuale schimbări pe piața muncii.
