Conform unui nou raport publicat ide Comisia Europeana, statele membre au inregistrat in 2019 o pierdere de aproximativ 134 de miliarde EUR in venituri din taxa pe valoare adaugata (TVA).
Romania e pe primul loc; datele executivului de la Bruxelles arata ca Romania a inregistrat cel mai mare deficit de incasare a TVA la nivel national. Pierderea se ridica la 34,9 la suta din veniturile din TVA. Pe locul doi figureaza Grecia (25,8 la suta) urmata de Lituania (23,5 la suta).
In topul fruntaselor, adica tarile cu cele mai mici deficite la incasarea TVA, se afla Croatia (1 la suta), Suedia (1,4 la suta) si Cipru (2,7 la suta). In termeni absoluti, cele mai mari deficite de incasare a TVA au fost inregistrate in Italia (30,1 miliarde EUR) si Germania (23,4 miliarde EUR).
UE a pierdut, in total, 134 de miliarde de euro
Aceasta cifra reprezinta veniturile pierdute din cauza fraudei si evaziunii in domeniul TVA, a practicilor de evitare si optimizare a TVA, a falimentelor si a insolventelor financiare, precum si din cauza erorilor de calcul si a erorilor administrative. Desi unele pierderi de venituri sunt imposibil de evitat, o serie de actiuni decisive si măsuri de politica specifice ar putea aduce o schimbare reala, in special in ceea ce priveste neconformitatea.
Pierderile de venituri din TVA au un mare impact negativ asupra cheltuielilor pe care administratiile publice le aloca bunurilor si serviciilor publice de care depindem cu totii, cum ar fi scolile, spitalele si transporturile. In acelasi timp, TVA neincasata ar putea avea si un efect pozitiv, intrucat statele membre depun eforturi pentru a acoperi datoria contractata in timpul redresarii initiale in urma pandemiei de COVID-19 sau pentru a ridica nivelul ambitiilor în materie de finantare a combaterii schimbarilor climatice.
M.Vasiliu
Reflectând asupra faptului că România se află pe primul loc la deficitul de încasare a TVA, mi se pare că această realitate reprezintă nu doar un obstacol economic, ci și o oportunitate latentă pentru reforme structurale care să transforme sistemul fiscal într-unul mai eficient și mai transparent. Deși pierderile masive de venituri sunt îngrijorătoare, acestea pot funcționa și ca un catalizator, forțând autoritățile să implementeze soluții inovatoare și adaptabile care, pe termen lung, pot stabiliza economia și pot îmbunătăți calitatea serviciilor publice. În viața de zi cu zi, cred că putem extinde această lecție la managementul propriilor noastre finanțe, pledând pentru onestitate și eficiență care să ne asigure nu doar stabilitatea, ci și un viitor mai prosper. În final, este esențial să privim aceste date nu doar ca pe un simplu diagnostic, ci ca pe un apel la acțiune și adaptare.
