În anul 2024, sistemul bancar din România a trecut printr-o perioadă de transformări semnificative, marcate de dispariția mai multor bănci importante și de modificări în structura capitalurilor băncilor existente. Aceste schimbări sunt alimentate de fuziuni, achiziții și lichidări, care vor avea un impact major asupra pieței bancare din țară. În urma acestor evoluții, o serie de bănci au dispărut, iar altele vor înregistra modificări semnificative în structura lor. Iată ce trebuie să știe românii despre viitorul sistemului bancar din România în urma acestor tranzacții.
Rezumat:
Fuziunile și achizițiile care redefinesc piața bancară
Potrivit Business Magazin, în 2024 au fost finalizate tranzacții majore în care trei bănci au dispărut efectiv de pe piață. Printre acestea se numără:
- Banca Românească, care a fost preluată de către Exim Bank.
- OTP Bank România, care a fost integrata complet în Banca Transilvania.
- First Bank, care a fuzionat cu Intesa Sanpaolo Bank România.
Aceste mișcări fac parte dintr-o strategie mai largă de consolidare a sectorului bancar, în care băncile mari preiau instituții mai mici pentru a-și crește ponderea pe piață și a reduce costurile operaționale.
Impactul asupra capitalului autohton și al băncilor străine
Un alt aspect semnificativ este schimbarea structurii capitalurilor băncilor, în special pe fondul preluării băncilor de către entități străine. În această perioadă, băncile străine au devenit din ce în ce mai active în România, iar capitalul autohton a început să aibă o pondere mai mare în sistemul bancar românesc. De exemplu, în urma fuziunii dintre OTP Bank și Banca Transilvania, ponderea capitalului autohton a crescut considerabil, un semn clar al schimbării structurii sectorului financiar din România.
Aceste fuziuni sunt, de asemenea, o reacție la creșterea presiunii din partea autorităților de reglementare și a condițiilor economice. „Sistemul bancar din România este în continuă schimbare, iar fuziunile și achizițiile sunt necesare pentru a rămâne competitive în fața provocărilor economice din acest moment”, afirmă un expert financiar citat în Economica.net.
Impactul asupra clienților și angajaților
În urma acestor tranzacții, există un impact direct asupra clienților și angajaților băncilor implicate. În ceea ce privește clienții, nu se așteaptă schimbări majore în ceea ce privește serviciile bancare de bază, deoarece băncile vor încerca să asigure o tranziție lină. Totuși, clienții ar putea observa modificări în produsele financiare oferite și, posibil, în comisioanele aplicate.
Angajații băncilor care dispar vor fi, de asemenea, afectați. Deși fuziunile și achizițiile nu presupun de obicei disponibilizări masive, este posibil ca unele locuri de muncă să fie reduse, în special în zonele administrative și în departamentele care vor fi dublate ca urmare a integrării băncilor. Astfel, există riscul ca mulți angajați să fie nevoiți să își caute un alt loc de muncă în domeniu sau să se reprofileze.
Viitorul băncilor exclusiv digitale
Pe lângă fuziunile tradiționale, un alt fenomen important care va influența sistemul bancar românesc în viitorul apropiat este dezvoltarea băncilor exclusiv digitale. Se preconizează apariția unor noi instituții bancare care vor opera doar online, fără sucursale fizice. Aceste bănci vor atrage clienți prin costuri reduse și printr-o experiență de utilizare mai simplă și mai rapidă.
Ce urmează pentru băncile românești?
În urma dispariției mai multor bănci și a fuziunilor care vor transforma semnificativ piața bancară, se anticipează că băncile mari vor avea un control mult mai mare asupra pieței. De asemenea, se va înregistra o concentrație mai mare de capital și o mai mare eficiență operațională, însă și o competiție mai intensă între băncile mari și noile instituții bancare digitale.
În concluzie, viitorul sistemului bancar românesc se conturează ca unul al consolidării, al inovației digitale și al unei piețe mult mai competitive. Tranzițiile din 2024 vor marca o etapă importantă în adaptarea sistemului bancar românesc la realitățile economice actuale.
Evoluția numărului de bănci și angajați din sistemul bancar românesc în ultimii ani
În 2022, numărul băncilor din România a scăzut la 32, față de 34 în 2021. Această reducere a fost determinată de fuziunile și achizițiile care au avut loc în sectorul bancar. Un exemplu notabil a fost preluarea Credit Agricole România de către Vista Bank (fostă Marfin), dar și fuziunea dintre EximBank și Banca Românească, proces încheiat în 2022. De asemenea, integrarea Idea Bank în Grupul Banca Transilvania a continuat în acest an, dar sub forma unei entități separate, redenumită Salt Bank.
În 2023, numărul băncilor a rămas constant la 32, dar au avut loc tranzacții importante de fuziuni și achiziții care urmează să fie finalizate în 2024. Printre acestea se numără achiziția Alpha Bank România de către UniCredit Bank, preluarea First Bank de către Intesa Sanpaolo și achiziția OTP Bank România de către Banca Transilvania. Banca Transilvania continuă să își consolideze poziția pe piața românească, iar aceasta va fi a patra achiziție majoră din ultimii zece ani, după Volksbank România (2015), Bancpost (2018) și Idea Bank (2022).
În perspectivă, numărul băncilor din România va continua să scadă pe măsură ce vor avea loc noi fuziuni și achiziții. Tendințele de consolidare și restructurare vor continua, iar procesul de digitalizare va accelera transformările din sistemul bancar, iar băncile cu cote de piață mici, sub 1%, vor continua să își caute cumpărători.
Din punct de vedere al angajaților, în 2023, sistemul bancar din România a ajuns să aibă mai puțin de 51.500 de angajați, iar numărul sucursalelor s-a apropiat de 3.500. În ultimul an, au plecat 364 de bancheri din sistem, dar numărul sucursalelor și agențiilor a crescut ușor cu 27.
Comparativ, în 2022, numărul sucursalelor a scăzut cu 168, iar numărul angajaților a crescut cu 218 față de 2021. În perioada 2008-2023, sistemul bancar a suferit o reducere semnificativă, înregistrându-se o scădere de 28% a numărului de bancheri și o reducere de 46% a numărului de sucursale, ceea ce reflectă mutarea unei părți din activitățile bancare în mediul online și consolidarea pieței.
Numărul băncilor în România a avut o tendință de scădere în ultimii ani, de la 42 în 2008/2009 la 32 în 2023. Aceasta este o consecință directă a restructurărilor și fuziunilor din sistemul bancar local, iar estimările arată că această tendință va continua și în următorii ani.
