Embargoul european asupra cărbunelui rusesc intră în vigoare miercuri la miezul nopţii, la patru luni după adoptarea sa în cadrul celui de al cincilea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, într-un moment în care UE se confruntă cu puternice tensiuni în privinţa aprovizionării sale energetice, relatează AFP.
Acest embargo decretat în aprilie de Cei 27 devine efectiv la finalul unei perioade de tranziţie de 120 de zile. Numai contractele comerciale încheiate înainte de 9 aprilie au putut fi onorate în această perioadă. Este vorba despre prima sancţiune a UE care loveşte sectorul energetic rusesc. Europenii au decis apoi, la sfârşitul lui mai, un embargo progresiv până la sfârşitul lui 2022 asupra celei mai mari părţi din petrolul rusesc.
UE importa până anul trecut 45% din cărbunele său din Rusia pentru o sumă de 4 miliarde de euro pe an şi anumite ţări, precum Germania şi Polonia de exemplu, care îl utilizau în producţia de electricitate, erau în mod special dependente de cărbunele rusesc.
În contextul în care consumul european anual de cărbune, combustibil fosil poluant, a scăzut de la 1.200 la 427 milioane de tone între 1990 şi 2020, închiderea a numeroase mine de pe continent a contribuit la creşterea dependenţei europenilor de importuri.
În ceea ce priveşte huila, achiziţiile UE din Rusia au crescut de la opt milioane de tone în 1990 (7% din importuri), la 43 de milioane în 2020 (54%).
În contextul căderii livrărilor de gaz rusesc şi riscului de penurie, mai multe ţări – precum Germania, Austria, Ţările de Jos, Italia – au anunţat în ultimele luni un recurs sporit la centralele electrice pe cărbune.
În primele cinci luni din 2022, electricitatea produsă din arderea cărbunelui în Germania a crescut cu 20%, potrivit cabinetului Rystad.
Embargoul total asupra cărbunelui rusesc îi împinge pe europeni să se aprovizioneze din alte părţi – SUA (circa 17,5% din importurile de huilă ale UE în primul semestru), Australia, Africa de Sud sau chiar Indonezia.