Producţia industrială a crescut cu 5,1% în zona euro şi cu 5,3% în Uniunea Europeană în august, comparativ cu luna similară din 2020, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, singurele scăderi ale producţiei industriale în august, comparativ cu luna similară din 2020, s-au înregistrat în Portugalia (minus 7,2%), Malta (minus 4,2%) şi Cehia (minus 1,4%), iar cele mai mari creşteri anuale au fost în Belgia (29,9%), Irlanda (22,1%) şi Lituania (15,4%).
De asemenea, au mai fost înregistrate creşteri ale producţiei industriale în Danemarca (12,4%), Austria (11%), Bulgaria (10,8%), Polonia (10,7%), Grecia (10,3%), Slovenia (8,3%), Olanda (5,6%), Croaţia (5,4%), Franţa (5,1%), Estonia şi Finlanda (ambele cu 4,4%), Luxemburg (4%), Letonia (3,8%), Suedia (2,2%), Spania (2%), Germania (1,9%) şi România (1,1%).
În cazul UE, producţia de bunuri de folosinţă imediată a crescut cu 10,9%, cea de bunuri intermediare cu 7,1%, cea de bunuri de capital cu 2,4%, iar producţia de energie a urcat cu 1%, în timp ce producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a scăzut cu 0,8%.
În august, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a scăzut cu 1,6% în zona euro şi cu 1,5% în Uniunea Europeană, după ce în iulie s-a înregistrat un avans de 1,4% în zona euro şi de 1,2 % în Uniunea Europeană.
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri în august, comparativ cu luna precedentă, au fost înregistrate în Danemarca (3,5%), Lituania (2,9%) şi Luxemburg (2,1%), iar cele mai semnificative scăderi în Malta (minus 3,6%), Germania şi Estonia (ambele cu minus 4,1%), Slovacia (minus 3,8%).
România a înregistrat în august o scădere lunară de 0,1% a producţiei industriale, după un declin de 0,9% în iulie.
În cazul UE, producţia de bunuri de capital a scăzut cu 4%, cea de bunuri de folosinţă îndelungată cu 2,9% şi cea de bunuri intermediare cu 1,4%, în timp ce producţia de energie a rămas stabilă, iar cea de bunuri de folosinţă imediată a urcat cu 0,3%.
Observând creșterea producției industriale în România, deși ușor modestă comparativ cu celelalte state europene, putem vedea o oportunitate grozavă pentru dezvoltare economică pe termen lung. Este important să ne amintim că, în ciuda fluctuațiilor lunare, tendințele pe termen lung și ajustările companiilor la cerințele pieței sunt ceea ce contează cu adevărat. Din experiența mea, chiar și o investiție mică, dar strategică în optimizarea proceselor sau diversificarea produselor, poate transforma un plus de 1,1% într-o bază solidă pentru creștere continuă. Așadar, e esențial pentru manageri și antreprenori să rămână vigilenți și inovativi, asigurând o evoluție constantă care să depășească aceste procente și să transforme România într-un pol veritabil de putere industrială în Europa.
