In foarte multe tari, guvernele intervin pentru salvarea unor companii din sectoare strategice, care au suferit pierderi uriase din cauza pandemiei, unele pe fondul unor probleme financiare mai vechi. Ideea interventiei guvernului este insa controversata si unii specialisti in economie vorbesc despre pericolul “corona socialismului.”
De regula, guvernele au garantat imprumuturi masive, pe care sa le poata lua firmele in pragul falimentului si au cumparat actiuni la respectivele firme. Astfel, apare fenomenul unei nationalizari partiale, un corona socialism, cum il numesc unii experti. Daca o interventie a statului pe termen scurt e agreata de toata lumea, tinand cont de conditiile economice de criza, din cauza pandemiei, faptul ca guvernele cumpara actiuni starneste controverse.
“Intr-o criza de asemenea proportii, pietele nu functioneaza cum trebuie, asa ca statul trebuie sa intervina. Insa este foarte important ca politicienii sa stabileasca mecanisme clare de retragere a statului, in momentul in care criza acuta se incheie. Trebuie sa fim atenti sa nu cadem in capcana unei economii controlate de stat” – e de parere Clemens Fuest, unul dintre economistii de top ai Germaniei.
Guvernul de la Berlin devine actionar la Lufthansa, operatorul aerian fanion al Germaniei, intrucat compania era in pragul falimentului, dupa inghetarea traficului aerian din cauza noului virus. Guvernul german va garanta un credit de 9,5 milioane de euro pentru Lufthansa si are 20 la suta din actiuni in acest moment. Si statul francez a intervenit in mai multe firme strategice si a cumparat actiuni, pentru a le salva de la faliment. Compania aeriana El Al ajunge din nou in mainile statului. Guvernul israelian s-a aratat dispus sa finanteze El Al masiv, dar in conditii foarte stricte, si ar putea deveni proprietarul a 60 la suta din actiunile El Al.
Miriam
În urma experienței dobândite de-a lungul timpului, a devenit clar că intervenția statului în sectorul privat, deși inițial necesară într-o situație de criză acută cum a fost pandemia, poate conduce la complicații pe termen lung. Am văzut cum unele guverne s-au retras cu succes, permițând piețelor să-și revină și companiilor să prospere din nou, însă, în alte cazuri, statul a rămas implicat mai mult decât era planificat, ceea ce a creat obstacole în calea inovației și competitivității. Este esențial pentru politicieni să definească de la bun început mecanisme clare de retragere și să mențină un echilibru delicat între sprijinul necesar și păstrarea independenței pieței. În viața de zi cu zi, așa cum ne organizăm propriile finanțe și afaceri, ar trebui să luăm la rândul nostru decizii bazate pe discernământ, fără a depinde excesiv de ajutorul extern, favorizând astfel auto-suficiența și creșterea organică.
