Trimiterea masivă de sateliţi pe orbita joasă a Pământului de către compania americană SpaceX pentru constelaţia Starlink creează un ”risc de monopolizare de facto” a spaţiului care afectează durabilitatea exploatării sale, a afirmat directorul Arianespace Stéphane Israël.
”Vrem un spaţiu care să rămână accesibil activităţilor umane (…), dar refuzăm un spaţiu de tip Vestul Sălbatic. Este într-adevăr responsabilitatea noastră să ne asigurăm că orbita joasă (sub 1.000 de kilometri de Pământ, nota editorului) să fie practicabilă pe termen lung”, a afirmat el miercuri, la Geneva, în cadrul unei conferinţe privind locul spaţiului în obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite de ONU.
Din peste 9.000 de sateliţi plasaţi pe orbită din 1957, ”Space X a desfăşurat deja 1.677 de sateliţi pentru Starlink, ceea ce înseamnă că astăzi, din toţi sateliţii în funcţiune, 35% aparţin unui om, Elon Musk, iar dacă luaţi în considerare sateliţii cu o greutate de peste 50 kg, este mai mult de 50% ”, a menţionat Stéphane Israël.
Coliziuni evitate cu sateliții Starlink
Mai multe coliziuni au fost deja evitate în ultimii ani, dintre care cel puţin în două erau implicaţi sateliţi Starlink, a amintit el, estimând că ”foarte repede ne putem afla într-un scenariu catastrofal care ar face această orbită impracticabilă”.
De asemenea, directorul Arianespace avertizează împotriva ”riscului de monopolizare de facto, un fel de drept al primului ocupant”. ”Acesta este un pic din ceea ce pariază concurentul nostru, care desfăşoară sateliţii Starlink într-un ritm foarte rapid şi încearcă să creeze o situaţie care să-l plaseze într-un echilibru de putere favorabil în comparaţie cu autorităţile de reglementare, în special FCC (Comisia federală de comunicaţii americană, nota editorului), pentru a obţine drepturile asociate”, a apreciat el.
SpaceX a solicitat autorizaţie pentru a lansa până la 42.000 de sateliţi de la FCC, care urmează să studieze în special impactul asupra mediului.
