Noile taxe și impozite pe jocurile de iGaming reprezintă o măsură rentabilă pentru statul român?

taxe la igaming

taxe la igamingModificarea taxelor și impozitelor pentru jocurile de noroc de la 1 august 2022 constituie o măsură rentabilă pentru statul român?

Până în 2009, atunci când a fost adoptată OUG nr. 77 care reglementa situația jocurilor de noroc pe teritoriul României, acest domeniu nu a fost profitabil pentru statul român. În anii următori au fost implementate o serie de acte normative legate de sectorul jocurilor de noroc, precum HG nr. 298/2013 (înființarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc) și HG nr. 111/2016 (Normele Metodologice a tuturor actelor adoptate anterior privind piața jocurilor de noroc din România).

Rând pe rând, începând cu 2017, statul român a colectat taxe și impozite care au ajuns la 1.2 miliarde de Euro în 2020. Astăzi, ONJN oferă licențe clasa I, II și III pentru operatorii din acesta sector economic și companiile care activează în domenii conexe. În luna august 2022, numărul operatorilor de pe piața jocurilor de noroc din România, evaluați și prezentați pe site-ul https://www.bogdancazino.ro/, se ridică la 32 de companii.

În timp ce majoritatea operează un singur casino/casă de pariuri online, există și companii care operează în România până la 9 platforme de iGaming cu jocuri de casino și pariuri în cotă fixă de la distanță. Numai că, din data de 1 august 2022, atât operatorii, cât și jucătorii din această industrie trebuie să plătească taxe și impozite mai mari decât în anii trecuți. Reprezintă această măsură un act benefic pentru bugetul de stat sau va duce la prăbușirea pieței?

Vezi si:  Coronavirusul bagă dolarii în carantină

Suprataxarea jocurilor de iGaming – o măsură neinspirată a Guvernului României?

Industria jocurilor de noroc din țara noastră susține PIB-ul României cu 1%, având unul dintre cele mai ridicate niveluri de încasări din Uniunea Europeană. Astfel, nivelul încasărilor colectate din acest tip de jocuri era de 0.20% în 2020, procent care poziționa statul român pe un onorant loc 5 între statele UE.

Stabilește imaginea reprezentativă

Pe prima poziție se situa Italia (0.60%), fiind urmată de Malta (0.48%), Croația (0.35%) și Slovacia (0.25%).

La polul opus se situau state puternice din punct de vedere economic pe plan european, precum Spania (0.07%), Germania (0.06%), Olanda (0.03%) sau Belgia (0.03%). Niciunul dintre aceste state însă nu aplică taxe și impozite atât jucătorilor, cât și operatorilor, așa cum se întâmplă în țara noastră. Creșterea nivelului taxelor din domeniul jocurilor de noroc vizează obținerea unor sume mai mari (cu aproximativ 300 de milioane de Euro) în 2023.

Numai că, o astfel de măsură poate avea efecte adverse asupra pieței, care, oricum se află într-o situație destul de instabilă ca urmare a crizei sanitare ce a dus la închiderea temporară a punctelor de lucru terestre ale operatorilor de jocuri de noroc. Jucătorii care intenționează să își încaseze câștigurile din jocurile de iGaming vor plăti un impozit triplu în comparație cu anii trecuți.

Vezi si:  Leul românesc s-a prăbușit în fața Euro. Guvernul anunță o mărire de salarii

Până la 1 august 2022, jucătorii plăteau impozite de 1% din sumele câștigate, dacă acestea nu depășeau valoarea de 66.750 Ron, de 16% dacă sumele depășeau acest prag, dar nu erau mai mari de 445.000 Ron (plus o taxă de 667.5 Ron), respectiv 25% pentru sumele mai mari de 445.000 Ron (la care se adaugă o sumă fixă de 61.187.5 Ron).

De la 1 august 2022, valoarea impozitului aplicat câștigurilor obținute de către jucătorii din România este de 3% pentru sumele de până la 10.000 Ron, de 20% pentru cele care trec de această sumă, dar nu depășesc valoarea de 66.750 Ron (la care se adaugă suma fixă de 300 Ron), respectiv 40% pentru încasările de peste 66.750 Ron (la care se adaugă suma de 11.650 Ron).

Jucătorii români se pot îndrepta către acele platforme de iGaming care operează la nivel internațional, folosind diverse programe de ascundere a IP-ului real. Mai mult decât atât, multe dintre site-urile internaționale cu jocuri de noroc nu solicită verificarea identității (KYC – Know Your Client), așa cum se întâmplă în România, în special în cazul celor care folosesc criptomonedele.

Vezi si:  Brazilia si Argentina isi fac moneda comuna

Operatorii au de plătit și ei taxe mai mari (23% impozit pe venit, în comparație cu 16% până la 1 august 2022), precum și o nouă taxă în valoare de 5% pentru publicitatea plasată outdoor sau la TV. Au crescut și taxele de licență, ceea ce reprezintă o măsură drastică pentru operatorii care au venituri mici și nu pot acoperi noile taxe de licențiere.

Rămâne de văzut dacă măsură creșterii taxelor și impozitelor aplicate jocurilor de iGaming va fi una benefică pentru bugetul de stat al României. Iar răspunsul îl vom afla destul de repede, la următorul raport prezentat de site-ul http://onjn.gov.ro/ și autoritățile fiscale române.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *