În ultimii patru ani și jumătate, Serinus Energy Romania („Societatea”) a produs gaze naturale din câmpul cu gaze Moftinu aflat în concesionare situat în Satu Mare, România. În tot acest timp, Societatea a încercat în numeroase ocazii să ia legătura cu Guvernul României pentru a evidenția nenumăratele politici impuse de Guvern care au influențat negativ climatul de investiții pentru explorarea și dezvoltarea resurselor de gaze naturale onshore ale României.
Auditul recent realizat de Curtea de Conturi „Audit de performanță privind implementarea strategiilor și politicilor în domeniul investițiilor și producției de gaze naturale” a confirmat problemele din industria de gaze naturale din România pe care noi le-am evidențiat de-a lungul a patru ani. Iată o listă a concluziilor auditului și comentariile noastre față de aceste concluzii:
- Concluzie audit nr. 1: ANRM trebuie să realizeze o nouă rundă de licitație pentru a emite noi concesionări:
Răspuns Serinus: Chiar dacă ANRM ar realiza o nouă rundă de licitații pentru onshore și offshore mâine, niciun investitor serios nu și-ar angaja capitalul financiar, de reputație și uman licitând orice angajament cu cantitate semnificativă de lucru conform termenilor și condițiilor legislative și fiscale actuale ale pieței de petrol și gaze din România. În ultimii 5 ani a existat o absență constantă a stabilității fiscale și o nesiguranță, care fac imposibil pentru o societate să modeleze un flux monetar adecvat cu un program CAPEX realist, care ar genera un profit pozitiv așteptat de investitori.
- Concluzie audit nr. 2: ANRM trebuie să îmbunătățească cadrul legal pentru operațiunile cu petrol:
Răspuns Serinus: Normele și procedurile privind petrolul din România au fost emise de către Guvern în 1992 și nu erau foarte diferite atunci de normele și procedurile guvernelor comuniste din trecut. Aceste norme și proceduri sunt extrem de perimate și nu reflectă avansul în standardele internaționale privind siguranța, operațiunile de foraj, acordurile mutuale de operare, accesul la teren și confidențialitatea din prezent. Este pur și simplu inacceptabil pentru o țară membră a Uniunii Europene, care se auto-proiectează ca fiind o democrație înfloritoare și un hub de energie al UE să mai realizeze afaceri și să reglementeze energia ca și cum ar fi încă o țară comunistă. Serinus a furnizat de nenumărate ori către ANRM standardele internaționale AIPN și sugestii pentru a îmbunătăți cadrul fiscal și legal, cum ar fi:
- O lege a Petrololui actualizata si revizuita, care sa includa norme tehnice recunoscute de practicile international
- Implementarea standardelor si regulilor AIPN in Contractele de Concesiune
- ANRM sa organizeze Licitatii pentru Concesiuni Petroliere, in mod regular, o data la 3 ani
- Clauza de stabilitate fiscala garantata de Contractul de Concesiune pentru a le permite investitorilor certitudine investitiilor sale
- Declasificarea Contracteleor de Concesiune pentru a permite Titularilor sa atraga investitii si parteneri
- Stimulente pentru jucatorii noi din industria energetica pentru a investi in primii 5 ani ai productiei experimentale
- Regim fiscal diferit pentru productia pe termen lung versus productia experimentala pentru sonde de titei/gaze
- Stimulente pentru Declararea Comercialitatii asupra campurilor de petrol/gaze
- Proceduri de autorizare specifice operatiunilor onshor
- Legea Constructiei actualizata pentru forajele, testarea/echiparea sondelor, pentru standardele lucrarilor civile permanente versus temporare pentru drumuri de access si platforme de foraje
- Stimulente pentru metode de productie conventionale si neconventionale
- Dezbateri publice si dialog adecvat cu Titularii, inainte de promulgarea unei legi de catre Parlament
- Stimulente pentu Proiecte Gas2Power sau alternative similare
Cu toate acestea, ANRM a ignorat toate aceste recomandări și continuă să reglementeze industria de petrol și gaze din România conform unor norme și proceduri arhaice din era comunistă.
- Concluzie audit nr. 3: ANRM trebuie să atragă investitori în Exploatarea și Dezvoltarea Petrolului și Gazelor din România:
Răspuns Serinus: Din 2020, Serinus și-a exprimat în mod persistent preocupările către diverși oficiali guvernamentali și ministere cu privire la faptul că investitorii aleg să oprească investițiile în industria românească de upstream de petrol și gaze din cauza mediului fiscal și de reglementare represiv. Cu toate acestea, oricât de mult am avertizat ANRM despre această situație, aceștia au ignorat complet preocupările noastre și pe cele ale industriei în general. Aceleași preocupări au fost specificate și Ministerului Energiei, însă Ministerul a refuzat în mod constant toate solicitările din partea Serinus de a avea un dialog deschis și de a avea o întâlnire cu reprezentanții Serinus pentru a discuta despre preocupările Societății. Serinus a demonstrat că sub regimul fiscal actual (impozit pe profitul excepțional, taxa de solidaritate, contribuția la fondul de energie, redevențele) pentru dezvoltarea gazelor onshore, Societatea nu a putut obține un profit pozitiv în urma investiției sale în România de peste 70 de milioane de dolari.
Suprataxarea profitului este o taxa extrem de ineficient gandita. Este aplicata la un pret sub nivelele de „ extra profit” si nu permite deducerea costurilor operationale. Aceasta taxa prevede foarte putine deduceri pentru costurile de capital investite, care descurajeaza investitiile si fac randamentul investitiilor sa fie foarte dificil. Aceasta taxa se concentreaza pe veniturile fiscale ale guvernului pe termen scurt, si nu maximeaza o taxa pe termen lung. Randamentul investitiilor este redus si intins pe o perioada ingrijorator de mare de timp, care reduce atractivitatea investitiilor. In plus, natura acestei taxa de a fi pe o perioada scurta de timp, are consecinta indirecta de a stopa prematur productia din campurile petoliere, deoarece povara acestei taxe in ultima parte a vietii campului petrolier, il face sa devina ne-economic.
Taxa de Solidaritate introdusa anul trecut a intregit incertitudinea fiscala in cadrul investitional din Romania. La fel ca si Taxa de suprataxare a profitului, taxa de Solidaritate este de asemenea o taxa absurda care pericliteaza investitiile in Romania. Serinus este de parere ca Guvernului Romaniei ii lipseste orice intelegere asupra modalitatii de construire a unui sistem de taxe competitiv, menit sa incurajeze companiile sa investeasa si sa riste capital. Aceasta taxa doar maximizeaza veniturile guvernamentale pe spatele dezvoltarii economice competitie ale Romaniei pe termen lung.
- Concluzie audit nr. 4: ANRM trebuie să dezvolte studii pentru a îmbunătăți starea curentă a investițiilor efectuate în industria de petrol și gaze:
Răspuns Serinus: Serinus a prezentat și trimis către ANRM și Ministerul Energiei, în numeroase ocazii, o propunere cuprinzătoare pentru îmbunătățirea mediului fiscal și legislativ actual, în baza a ceea ce fac celelalte țări din UE și din afara UE și a modului în care aceste țări atrag constant noi investitori asigurând concurența în industria lor de petrol și gaze. ANRM, Ministerul Energiei, precum și alte autorități guvernamentale au ales să ignore complet propunerea noastră. Industria românească de petrol și gaze a devenit complet neconcurențială, acest fapt ducând la nivelul actual foarte slab de investiții în industria de petrol și gaze onshore din România.
- Concluzie audit nr. 5: ANRM nu a reușit să monitorizeze și să urmărească societățile care nu plătesc impozitele la Stat:
Răspuns Serinus: În ultimele 12 luni, Serinus a plătit peste 140 de milioane de lei în impozite către Bugetul de Stat, ceea ce reprezintă aproape jumătate din venitul obținut de Societate în această perioadă. Întotdeauna ne-am îndeplinit obligațiile și am căutat să avem un parteneriat deschis și rezonabil cu ANRM. Cu toate acestea, ANRM a ignorat complet drepturile și obligațiile Societății din cadrul concesionării noastre pentru petrol, a ignorat poziția Serinus ca producător de gaze de top și a lăsat Societatea fără altă opțiune decât cea de a înceta să mai investească în România și de a căuta alte oportunități de investiție în alte țări care oferă mai multă siguranță cu privire la profitul în urma investiției.
De asemenea, chiar daca Serinus a fost un contribuabil exemplar, indeplinindu-si toate obligatiile, am fost nevoiti sa induram timp de sapte ani toate luptele de natura juridica, pentru a obtine de la ANRM cat si de la Curtea de Justitie din Romania, o recunoastere a titlului de proprietate asupra Concesiunii Satu Mare. In anul 2015, Compania a avut un partener care detinea 40% din drepturi si obligatii in Concesiunea Satu Mare. Cu toate acestea, la acel moment, partenerul nu si-a indeplinit obligatiile catre Serinus vis-a-vis de plata obligatiilor de a executa lucrari. Ca urmare a Contractului de Asociere in Participatiune, partenerul a fost notificat despre ne-indeplinirea contractuala a sa, dar partenerul a refuzat sa remedieza situatia in timpul oferit de intelgerea contractuala dintre parti. Implict, Serinus a pus in intarziere partenerul si a fost indreptatit sa primeasca cota de participatia a acestuia de 40%. Aceasta disputa ar fi trebuit sa fie adjudecata de Curtea de Justitie din Romania. Serinus a incercat sa se adreseze Curtii de Justitie din Romania, insa foarte straniu a fost sa vedem cum sitemul juridic a pasat jurisdictia catre un tribunal international in loc sa adjudece un obiect care era clar de natura romaneasca. Un proces de arbitraj lung si costisitor a avut loc la Curtea Internationala de la Londra, unde Serinus a fost declarat castigator in Martie 2023. Romania este membru semnatar al Conventiei de la New York din 1958 cu privire la recunoasterea si punerea in aplicare a hotararilor de arbitraj international. Arbitrajul lui Serinus de la Londra este in conformitate cu Conventia de la New York, cu toatea acestea, ne aflam la un an de cand Curtile de Justitie din Romania refuza sa ratifice decizia. Aceasta intarziere de Sapte Ani in a recunoaste drepturie Companiei, a fost observata de catre investitorii internationali si este vazuta drept o slabiciune in aplicarea literii de lege si in abilitatea de a pune in aplicare a deciziilor in Romania. In mod cert, aceasta NU este o modaliatate de a atrage investitori.
- Concluzie audit nr. 6: ANRM nu a recuperat valoarea angajamentelor de lucru obligatorii asumate de diferiți Operatori petrolieri în valoare de 175.000.000 de dolari.
Răspuns Serinus: Cu 6 luni înainte de data expirării termenului nostru de concesionare am trimis o solicitare de prelungire a duratei cu un angajament de lucru pentru perioada de evaluare suplimentară. Pentru perioada de evaluare precedentă, Societatea a depășit angajamentul de lucru minim cu 3 milioane de dolari și și-a finalizat toate angajamentele la timp. Totuși, cu 10 zile înainte de data expirării perioadei de evaluare precedente și la 6 luni după cererea noastră inițială de prelungire, ANRM a contactat Societatea pentru negocieri de ultimul minut ale propunerii noastre și a modificat unilateral angajamentul de lucru propus, forțând Societatea să accepte aceste modificări dată fiind expirarea Acordului nostru de concesionare. A trebuit să trecem prin acest calvar în timp ce alte societăți au primit prelungiri ale Acordurilor lor de concesionare fără să finalizeze la timp valoarea fizică și financiară a programului de lucru minim pentru perioadele lor de evaluare precedente.
De asemenea, auditul a identificat în mod corect starea dezastruoasă a industriei de petrol și gaze onshore, cum ar fi sub-investițiile în explorare și dezvoltare, creșterea importurilor de gaze naturale și cadrul de reglementare opac. Cu toate acestea, auditul nu a identificat corect motivele de bază pentru declinul industriei din România, cel legat de regimul fiscal represiv care ucide investițiile în acest sector, si un mediu legal si de reglementare al investitiilor incert, unde sa fie posibil sa se investeasca capital semnificativ.
În special, impozitul pe „profitul excepțional”, precum și implementarea de ordonanțe de guvern ad-hoc, cum ar fi taxa de solidaritate, au creat o imensă nesiguranță și întrerupere pentru producătorii de gaze, comercianții de gaze și economia României. Investițiile în scădere asociate cu un climat pentru investiții incert au afectat sever explorarea și dezvoltarea de gaze onshore. România are o cantitate abundentă nedescoperită de oportunități de dezvoltare a gazelor naturale onshore. Din nefericire, aceste oportunități devin neeconomice din cauza politicilor fiscale actuale ale Guvernului României.
Considerăm că printr-o politică fiscală și modificări legislative adecvate, investițiile ar crește și, în cele din urmă, ar duce la o creștere a producției de gaze onshore din România.
Producția de gaze naturale onshore domestică din România este într-un declin continuu din 2014, chiar dacă există cantități semnificative de resurse de gaze nedescoperite în bazinele de gaze onshore din țară. Acest declin al producției reflectă lipsa conexiunii dintre politicile guvernului și riscurile cu care producătorii se confruntă în explorarea și dezvoltarea noilor resurse de gaze onshore din țară. Lipsa conexiunii a dus la niveluri de investiții în continuă scădere care, la rândul lor, au dus la o activitate de explorare și dezvoltare insuficientă necesară pentru a face noi descoperiri de gaze pentru a înlocui producția de gaze care este în mod natural în declin și, mai ales, la un nivel suficient de investiții pentru a dezvolta producția de gaze onshore domestică. Într-un interviu recent acordat de Ion Sterian1, CEO al Transgaz, acesta a declarat că Transgaz prognozează că producția de gaze onshore din România va scădea de la nivelul de producție curent de 260.000 MWh/d (890.000 mcf/d) la 198.000 MWh/d (677.000 mcf/d) în 2028. Acesta reprezintă un declin de 24% în producția de gaze onshore în această perioadă. Guvernul României pare să-și pună speranțele în începutul producției proiectului offshore Neptun Deep pentru a compensa această producție pierdută, chiar dacă este vorba de un proiect care a avut nenumărate dificultăți tehnice și riscuri, în comparație cu ușurința cu care pot fi aduse în producție descoperirile de gaze naturale onshore. Prin instituirea de politici care încurajează exploatarea și dezvoltarea gazelor naturale onshore nedescoperite, declinul producției de gaze naturale onshore ar putea fi inversat și ar putea crește eventual, cu obiectivul cel mai important de a stopa nevoia României de a importa gaze naturale. De asemenea, trebuie reținut și faptul că pe măsură ce scade producția de gaze onshore domestică, valoarea veniturilor pe care Guvernul le-ar obține din impozitul pe profitul excepțional și redevențe va scădea, și vor fi și locuri de muncă pierdute și un impact economic redus din cauza lipsei investițiilor. Dependența actuală de gaze importate (în principal din Rusia) este, de asemenea, o amenințare adusă securității energiei din România, în același timp ajutând la finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Explorarea de gaze naturale este o procedură foarte riscantă. Societățile pot cheltui milioane de dolari și pot fora un puț uscat fără a descoperi gaze. Poate fi vorba de numeroase puțuri fără succes până când se descoperă un câmp de gaz cu succes. Producătorii trebuie să evalueze riscurile de nereușită în comparație cu potențialul unei descoperiri de gaze pentru a stabili dacă profitul riscat în urma investiției dintr-o descoperire de gaze cu succes este suficient pentru ca Societatea să se angajeze în explorare. Profitul obținut dintr-o descoperire de gaze cu succes trebuie să acopere costurile de dezvoltare, precum și costurile nereușitei în explorare. Politicile fiscale curente ale Guvernului nu iau în considerare, în mod adecvat, riscurile cu care se confruntă producătorii, ce duc la scăderea precipitată a investiților în explorarea, dezvoltarea și producția onshore.
Câmpul de gaz Moftinu al Societății se apropie de finalul vieții în următorul an. Serinus a prelungit recent termenul concesionării sale din Satu Mare pentru încă 5 ani. Cu toate acestea, dacă politicile fiscale curente pentru producția de gaze naturale onshore din România se mențin, Societatea nu va avea altă opțiune decât să-și mute atenția de explorare din România departe de gazele naturale și spre potențialul petrolului brut din zona de concesionare din Satu Mare. Odată ce câmpul Moftinu își va înceta producția, Societatea va opri plata taxei pe profitul excepțional.
În concluzie, apelăm din nou la Guvernul României să implementeze un regim fiscal corect și rezonabil pentru industria de gaze naturale onshore din România pentru a încuraja creșterea investițiilor. Acest regim ar trebui să echilibreze corect riscurile cu care se confruntă industria pentru a echilibra profitul în urma investiției cu veniturile fiscale obținute de Guvern.
Serinus Energy Romania S.A.
