Gospodăriile din Uniunea Europeană au alocat, în 2018, 12,1% din cheltuielile totale de consum pentru ”alimente şi băuturi nealcoolice”, pe primele locuri fiind românii, lituanienii şi estonienii, se arată ]n datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Anul trecut, gospodăriile din Uniunea Europeană au cheltuit peste 1.047 miliarde de euro (echivalentul a 6,6% din PIB-ul UE) pentru „alimente şi băuturi nealcoolice”. Aceasta reprezintă a treia cea mai importantă categorie a cheltuielilor de consum din UE, după „locuinţă, aprovizionare cu apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (24%) şi „transporturi” (13,2%).
În statele membre ale UE, cel mai ridicat procentaj din cheltuielile totale de consum alocat pentru „alimente şi băuturi nealcoolice” s-a înregistrat anul trecut în România (27,8%), Lituania (20,9%) şi Estonia (19,6%), spre deosebire de alte patru ţări unde procentul a fost sub 10%, şi anume Marea Britanie (7,8%), Irlanda (8,7%), Luxemburg (9,1%) şi Austria (9,7%).
În perioada 2008 – 2018, procentul cheltuielilor totale de consum alocat pentru „alimente şi băuturi nealcoolice” a scăzut sau a rămas stabil în majoritatea statelor membre unde sunt disponibile datele pentru 2018.
Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Lituania (de la 24,8% din totalul cheltuielilor de consum în 2008 la 20,9% în 2018, sau o scădere de 3,9 puncte procentuale), Polonia (minus 3,4 pp) şi Malta (minus trei pp).
În contrast, cheltuielile gospodăriilor pentru „alimente şi băuturi nealcoolice” au crescut în zece ţări membre UE unde sunt disponibile datele pentru 2018. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în Cehia şi Slovacia (ambele cu 1,4 pp), Olanda (un punct procentual) şi Ungaria (0,8 pp).
Observând tendințele de consum ale românilor, care alocă un procentaj ridicat cheltuielilor pentru alimente și băuturi nealcoolice, se poate constata că acest obicei reflectă nu doar preferințele culinare, dar și prioritățile economice ale țării. În experiența mea, am înțeles că această alocare semnificativă către alimentație poate fi atât un indicator al aprecierii pentru mâncarea de calitate, cât și al unei necesități economice dictate de prețurile și salariile familiale. Totuși, învățând să gestionăm mai eficient aceste cheltuieli, putem asigura nu doar satisfacție gastronomică, ci și o mai bună siguranță financiară pe termen lung, lucru esențial într-o lume în continuă schimbare economică. Să ne amintim că echilibrul între a ne bucura de prezent și a ne pregăti pentru viitor este cheia unei vieți trăite cu înțelepciune.
