De ce joburile la stat sunt atât de prețioase. Salariile pentru ele au crescut chiar și pe timp de pandemie!

2locuridemuncalastatpixabayVisul multora dintre noi, încercați greu de vremuri sau pur și simplu precauți și cu dorința de a ne asigura viitorul, e un job la stat. Și nu e deloc o idee proastă, ținând cont de realitatea pe care o trăim.

În anul de pandemie 2020 – 2021, salariul mediu net pe economie a crescut de la 3.182 de lei, cât era în aprilie 2020, până la 3.561 de lei, cât a ajuns în aprilie 2021, arată datele INS. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (8.671 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.790 lei).

„Evoluția salariului mediu net pe economie reprezintă o fotografie a economiei reale și a discrepanțelor tot mai adânci între diversele sectoare de activitate. În anul pandemiei, IT-ul, sectorul medical și serviciile financiare s-au aflat printre câștigători, în timp ce HoReCa, sectoarele conexe și industria de prelucrare au înregistrat scăderi semnificative, adâncind și mai mult prăpastia câștigului salarial”, a declarat analistul Adrian Negrescu.

„Statistica mai arată un lucru relevant – discrepanța tot mai mare dintre sectorul public și cel privat. În timp ce marea majoritate a angajaților din sectorul privat s-a confruntat cu disponibilizări și reduceri de salarii, în sectorul public, protecția socială a funcționat ireproșabil”, a declarat economistul.

În acest context, ideea de a ”prinde” un job la stat e perfect legitimă. Dar ce fel de locuri de muncă la stat sunt scoase la concurs? Nu puține, dar cu siguranță insuficiente. Se caută inclusiv muncitori calificați – bucătari, asistente medicale, infirmiere, îngrijitori care să lucreze în școli, pedagog social, antrenori de sport, manager sisteme media și IT, consilier juridic, economist, casier, secretar dactilograf.

Sunt oferite și posturi de administrator financiar, croitor, electrician, asistent social, psiholog și logoped, supraveghetor de noapte, manager poducție, șofer, informatician, pompier, cizmar, bibliotecar, electromecanic, laborant și chiar actor. Ofertele sunt diverse, dar și concurența e acerbă, așa că merită să-ți faci un obicei din a verifica periodic joburile scoase la concurs, pentru a ”fi pe fază”. Asta nu-și va garanta însă și că vei prinde postul.

Vezi si:  Peste 48% dintre angajatii cu contract individual de munca au primit salariul minim pe economie in 2018

Bugetarii, în continuare favoriții statului

După cum observa și analistul economic, în timp ce unele domenii de activitate au făcut eforturi mari pentru a supraviețui crizei economice declanșate de pandemie, angajații de la stat au fost protejați, chiar și împotriva inflației, ei bucurându-se inclusiv de o creștere a salariilor.

În condițiile în care salariul mediu net este de 3.561 de lei, în administrație publică și apărare sau asigurări sociale din domeniul public salariul în luna aprilie 2021 ajunsese la 5.065 de lei, cu peste 50% peste media pieței.

Iar dacă-l comparăm cu industrii precum cea a restaurantelor și hotelurilor sau industria mobilei, în momentul de față, un angajat la stat este plătit de aproape 3 ori mai bine, relatează Ziare.com.

În hoteluri și restaurante, în aprilie, anul trecut, în mijlocul stării de urgență, salariile le scăzuseră angajaților la minimumul pe economie, 1.340 de lei, iar anul acesta a urcat la 1.790 de lei, după ce au început să apară primele vaccinuri și chiar semne de relaxare.

Puțin mai sus de cei din HoReCa sunt angajații din industria pentru fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, care anul trecut erau plătiți cu 1.618 lei pe lună, iar acum au salariul până la 1.901 lei.

Două treimi din sectoarele economice din România au salariul mai mic decât media salariului net pe țară, aceasta fiind ridicată de industrii ultraperformante precum IT-ul, sectorul petrolier, financiar, prelucrarea tutunului și cel de stat.

Ce sporuri primesc angajații de la stat în România

Spor pentru munca la calculator, spor de toxicitate, spor pentru „uzura prematură a organismului”, dar și spor pentru praf sunt câteva dintre beneficiile salariale pe care le primesc bugetarii. În unele cazuri, aceste sporuri aduc mii de lei în plus, lunar, la salariu.

Vezi si:  Pe piaţa carburanţilor există un mare jucător care stabileşte preţul, conform Consiliului Concurenţei

Nu toți bugetarii primesc, însă, aceleași sporuri, chiar dacă desfășoară aceași muncă.

Angajaţii de la Parlament primesc lunar un spor de 15% din salariu pentru condiţii vătămătoare. Explicația constă în faptul că funcţionarii de aici sunt afectaţi de undele electromagnetice care se propagă prin clădire. Deşi toţi bugetarii de aici lucrează în aceleaşi condiţii vătămătoare, sporul şefilor ajunge să fie şi de opt ori mai mare faţă de al angajaţilor de rând.

Astfel, un secretar general încasează un spor lunar de 3.030 de lei, aproape cât un salariu mediu net, în timp ce un secretar general adjunct primeste 2.852 de lei, un director general ia lunar un spor de 2.315 lei, iar un şef de serviciu 1.784 de lei. Cel mai mic spor îl ia un muncitor necalificat: 285 de lei, chiar dacă lucrează în aceeaşi clădire şi se luptă cu aceleaşi unde electromagnetice ca şefii lui, relatează Digi 24.

Salariații Avocatului Poporului primesc spor pentru că lucrează la calcalculator, în praf, dar și pentru că pe birouri se găsesc bacterii. Așa se face că pentru condiții vătămătoare un director primește lunar 2.500 de lei în plus pe lângă salariu, un șef de serviciu ia 1.600 de lei, în timp ce un consilier primește 1.350 de lei în plus la salariu.

Fiecare judecător al Curţii Constituţionale primeşte lunar două sporuri, practic, pentru acelaşi lucru – respectiv pentru stres. Primul se numeşte spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică şi este de 5.660 de lei, brut. Al doilea, în valoare de 4.390 de lei, se numeşte spor pentru muncă în condiţii vătămătoare în care, din nou, este inclusă suprasolicitarea neuropsihică.

Angajați din Ministerul Educației primesc bani în plus la salariu pentru că lucrează într-un mediu toxic. Un secretar general primește un spor de peste 1.300 de lei la un salariu de aproape 12.000 de lei. Secretarul general adjunct primește un spor de lucru în condiții vătămătoare de mai bine de 1.400 de lei.

Vezi si:  Ce declaratii se depun pentru PFA?

Funcționarii de la Ministerul Transporturilor primesc sporuri și pentru că pe clădirea în care lucrează se află antene. Așa se face că, la final de lună, directorul general al instituției primește în plus la salariu 1.400 de lei, directorul adjunct ia 1.200 de lei, iar un magazioner 480 de lei.

Pandemia a generat sporuri pentru cei care s-au aflat în prima linie în lupta cu noul coronavirus. Însă nu este vorba aici de cadrele medicale, ci de angajații de la mai multe prefecturi din țară, care au primit un spor de 30% din salariul de bază de când cu criza sanitară.

Aceste sporuri câteodată depășesc de două sau de trei ori salariul de bază pe care îl încasează bugetarii. Sunt 1,2 milioane de bugetari care primesc sporuri, adică aproape toți, indiferent de agenția sau de instituția la care lucrează, punctează consultantul financiar Adrian Negrescu.

„E vorba de sute de milioane de lei care se duc pe aceste cheltuieli, în fiecare lună, și aceste sporuri cresc, avem inclusiv acest spor de pandemie. Cresc de la an la an și așa s-a ajuns ca salariile bugetarilor să se dubleze practic în ultimii patru ani și să plătim aproape 85% din ceea ce încasăm din taxe și impozite pentru salariile bugetarilor”, a mai spus acesta.

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *