Germania va cheltui 83,3 miliarde de euro (83 miliarde de dolari) sau 42% din schema de protecţie lansată luna trecută, pentru a finanţa plafonarea preţurilor la gaze şi electricitate, într-o încercare de a-şi proteja economia, conform unui proiect consultat de Reuters.
Cancelarul Olaf Scholz anunţase luna trecută deblocarea a 200 de miliarde de euro pentru plafonarea preţurilor la energie, în ideea de a veni în sprjinul consumatorilor în contextul inflaţiei, care nu încetează să crească după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Cifra de 83,3 miliarde de euro reprezintă o defalcare mai precisă a sumei de 200 miliarde de euro alocată din fondul de stabilizare a economiei, pentru atenuarea poverii creşterii preţurilor energiei asupra industriei şi gospodăriilor.
Printre măsurile incluse în planul Germaniei se numără plafonarea de la 1 ianuarie a preţului la gaze pentru 25.000 de mari companii, şcoli şi spitale, iar de la 1 martie de asemenea pentru gospodării şi IMM-uri, precum şi subvenţionarea de către stat a 80% din consumul gospodăriilor, pentru diferenţa de 20% urmând ca gazul să fie plătit la preţul pieţei.
Miniştrii Economiei şi Finanţelor din zona euro (Eurogrup) vor analiza luni situaţia economiei europene şi cum ar putea fi ajustate măsurile naţionale pentru frânarea scumpirii energiei, cu scopul de a evita subvenţiile generalizate care pot alimenta inflaţia, relatează agenţia EFE.
Miniştrii vor evalua ultimele decizii ale Băncii Centrale Europene, care săptămâna trecută a crescut cu 75 de punte de bază dobânda de referinţă, pentru a frâna escaladarea preţurilor, şi vor fi informaţi de către Comisia Europeană despre viitoarele previziuni economice, pe care urmează să le publice la finalul săptămânii.
Discuţia, devenită un recurent punct principal al fiecărei reuniuni, de la începerea războiului din Ucraina, porneşte de la un scenariu de riscul foarte mare de recesiune în zona euro, în pofida avansului PIB (0,2%) din trimestrul al treilea şi a consolidării pieţei muncii, dar în contextul unei inflaţii record alimentate de preţurile la energie, de 10,7% în octombrie.
Această conjunctură a determinat statele membre să adopte măsuri pentru reducerea facturii, cu un cost de milioane de euro pentru conturile publice, deşi diferă ca modalitate şi dimensiune financiară, de la pachetul de 200 miliarde euro ajutoare aprobat de Germania, până la excepţia iberică pentru plafonarea preţului gazelor în Spania şi Portugalia, şi scăderile generalizate de TVA la electricitate şi gaze.
„Măsurile nu au fost atât de specifice şi temporare cum ne-ar fi plăcut, multe au fost masive”, a afirmat un înalt funcţionar european, adăugând că, deşi acestea sunt mai uşor de luat şi statele au recurs la ele atunci când a trebuit să reacţioneze rapid, Eurogrupul recunoaşte că „amplele măsuri legate de preţuri nu sunt sustenabile pentru mult timp”.
„Trebuie să începem să ne îndreptăm spre măsuri mai temporare, specifice şi bazate pe venituri, aşa cum s-a spus în octombrie”, a subliniat el.
