Românii au plătit şi în 2019 cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană pentru un coş de alimente şi băuturi non-alcoolice, respectiv 66% din preţul mediu la nivelul UE, la polul opus fiind danezii care pentru acelaşi coş de produse au plătit 129% din preţul mediu la nivelul UE, arată datele publicate joi de Eurostat.
În cazul României, datele Eurostat pentru anul 2019 sunt identice cu cele din 2018 când vine vorba de acest coş de alimente şi băuturi non-alcoolice comparabile.
De asemenea, preţurile la băuturi alcoolice şi ţigări variază între 62% din media UE în Bulgaria, 74% în Polonia, 75% în Ungaria şi România, şi până la 188% din media UE în Irlanda.
Când vine vorba de preţurile la restaurante şi hoteluri, acestea sunt de trei ori mai scumpe în Danemarca decât în Bulgaria, acesta fiind categoria unde se observă cea mai mare diferenţă de preţuri între statele membre. Potrivit Eurostat, în 2019, preţurile variau între 60% sau mai puţin din media UE în Bulgaria (45%) şi România (54%) şi până la 156% din media UE în Danemarca.
În schimb, cele mai mici diferenţe de preţuri se înregistrează în cazul electrocasnicelor, unde preţurile variază între 91% din media din UE în Polonia şi 111% din media din UE în Franţa. Aceasta este de altfel şi categoria de produse la care preţurile din România se apropie cel mai mult de media din UE, în 2019 fiind la 97% din media UE.
Pe total, cele mai mici preţuri din UE se înregistrează în Bulgaria (53% din media UE) şi România (55% din media UE), la polul opus fiind Danemarca (141% din media din UE), Irlanda (134%), Luxemburg (131%), Finlanda (127%) şi Suedia (121%). Cu alte cuvinte, preţurile pentru bunuri şi servicii în interiorul UE sunt de trei ori mai mari în cel mai scump stat membru, decât în cel mai ieftin stat membru.
Este fascinant să observ cum România se numără printre țările cu cele mai mici prețuri la alimente și băuturi non-alcoolice din Uniunea Europeană. Chiar dacă acest lucru poate părea un avantaj semnificativ pentru cetățenii români, în realitate, poate duce la o percepție greșită privind nivelul de trai și puterea de cumpărare, întrucât un preț scăzut nu echivalează neapărat cu calitate sau accesibilitate economică pentru toți consumatorii. Este esențial să înțelegem contextul economic și să realizăm că, deși prețurile mici pot fi atractive, ele ascund adesea aspecte precum salarii mici și o piață cu putere de cumpărare limitată. În viața de zi cu zi, ar trebui să ne concentrăm pe aplicarea unor strategii inteligente de economisire și investiții astfel încât să ne asigurăm un echilibru între preț și calitate.
