Rata anuala de inflatie in zona euro a fost in luna noiembrie de 1%, putin in crestere fata de un procent de 0,7% in luna octombrie si de 1,3% in Uniunea Europeana, in crestere fata de 1,1% in luna precedenta si Romania, Ungaria, Slovacia au inregistrat cele mai ridicate rate ale inflatiei din Uniunea Europeana. Cel putin asa arata datele publicate recent de catre Oficiul European de Statistica conform Agerpress.ro.
Conform acestor cifre, inflatia din zona euro este tot mai departe de obiectivul tinta al BCE (Banca Central Europeana), respectiv o crestere mai mica a preturilor insa apropiata de 2%. In luna noiembrie a anului 2018 rata inflatiei in zona euro se afla in jurul procentului de 1,9% iar in Uniunea Europeana la 2%.
Cele mai ridicate rate anuale ale inflatiei din Uniunea Europeana au fost inregistrate luna trecuta in Romania (3,8%), Ungaria (3,4%), Slovacia (3,2%) si Cehia (3%), iar cele mai scazute valori au fost inregistrate in Italia si in Portugalia (ambele cu un procent de 0,2%) si Belgia (0,4%). Spre deosebire de luna precedenta, inflatia anuala a scazut in cinci state membre, a ramas stabila in doua si a urcat in 20 de tari membre.
In plus, inflatia de bază (core inflation), adica ceea ce ramane dupa ce se elimina preturile pentru bunuri volatile, cum ar fi energia si alimentele, a urcat la 1,4% in luna noiembrie, de la 1,2% in octombrie. Inflatia de baza este urmărita cu atentie de catre Banca Centrala Europeana la elaborarea deciziilor sale de politica monetara, conform sursei citate.
Având în vedere tendințele recente ale inflației din România și din alte țări europene, este clar că ne confruntăm cu provocări economice significative. Creșterea inflației, în special în România, pune presiune asupra bugetelor gospodăriilor și poate afecta negativ puterea de cumpărare a cetățenilor. În această situație, devine esențial ca indivizii să își planifice cu atenție finanțele personale și să caute modalități de economisire sau de investiții care să le ofere stabilitate pe termen lung. Aceasta nu doar că poate să ofere o securitate financiară mai mare, dar și să contribuie la menținerea calității vieții în condiții economice nesigure.
