Industria a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, reprezentând 19,7% din valoarea totală brută adăugată, iar statele cu cel mai ridicat procent au fost: Irlanda (35%), Cehia (29,2%), Slovenia (27%), Polonia (24,7%), Slovacia (24,5%), Germania (24,3%) şi România (24,1%), arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Statistici încurajatoare
Celelalte activităţi economice importante din UE au fost anul trecut „comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare” (19,7% în UE, 20,1% în România), urmate de „Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială” (18,7% în UE, 15% în România), „Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (11,4% în UE, 8,7% în România), „Activităţi imobiliare” (10,8% în UE, 8% în România), „Construcţii” (5,3% în UE, 7,1% în România), „Agricultură, silvicultură şi pescuit” (1,6% în UE, 4,5% în România), „Informaţii şi comunicaţii” (5,4% în UE, 6,1% în România), „Finanţe şi asigurări” (4,7% în UE, 2,7% în România), „Artă şi activităţi de recreere” (3,4% în UE, 3,7% în România).
Deşi „Industria” a continuat să reprezinte anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, în ultimele două decenii s-a înregistrat un declin semnificativ (de la 22,6% în 1999 la 19,7% în 2019; minus 2,9 puncte procentuale). De asemenea, în ultimele două decenii s-a înregistrat o scădere importantă şi în „Agricultură, silvicultură şi pescuit” (minus 0,7 pp), „Finanţe şi asigurări” (minus 0,4 pp), „Construcţii” (minus 0,3 pp), „Artă şi activităţi de recreere” (minus 0,2 pp) şi s-a menţinut stabil sectorul „comerţ en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare”.
Creșteri în diverse sectoare
În schimb, s-au înregistrat creşteri pe segmentele „Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (de la 9,4% în 1999 la 11,4% în 2019, două pp), „Activităţi imobiliare” (de la 9,6% în 1999 la 10,8% în 2019, 1,2 pp), „Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială” (0,7 pp) „Informaţii şi comunicaţii” (0,6 pp).
În 13 state membre ale UE, „Comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare” au reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată. Cel mai ridicat procent s-a înregistrat în Lituania (31,4% din total valoarea totală brută adăugată), Grecia (27,6%), Polonia (26%), Cipru (25,3%), Letonia (24,8%) şi Portugalia (24,5%).
Observând evoluția industriei în România și în UE, este remarcabil cum, în ciuda declinului general al producției industriale, aceasta continuă să joace un rol esențial în economie. Însă, creșterile din sectoare precum „Activități profesionale, științifice și tehnice” sau „Informații și comunicații” sugerează un viitor în care inovația și tehnologia ar putea fi noile motoare ale economiei. Din experiența mea, adoptarea unor soluții inovatoare și diversificarea portofoliului profesional sunt esențiale pentru a ne adapta la aceste schimbări economice. Pe termen lung, flexibilitatea și învățarea continuă vor rămâne cheia succesului personal și profesional.
